Abordare integrată pentru comunitățile marginalizate rome

Obiceiuri si traditii

Comuna Caraula este o localitate așezată la interferența dintre șes și deal, în extremitatea de nord a Câmpiei Române din Podișul Getic, la limita dintre Câmpia Înaltă a Bălăciței și Câmpia joasă a Băileștiului, formată din trei terase superioare ale Dunării - terasa Flămânda și terasa Perișoru, între medianele 23°-24° longitudine răsăriteană și deasupra paralelei 44° latitudine nordică. Se află la o distanță de 50 km de Craiova, 50 km de Calafat, 20 km de Cetate și 45 km de Băilești, toate drumuri asfaltate.
Despre existența comunei Caraula se știe că ar exista încă din anii 1620, iar după alții chiar și mai demult, de pe la anii 1400. La început existau trei așezări diferite, ce trăiau în bordeie, astfel că în zona de jos în partea de sud cunoscuți sub numele de "sărbeni", în partea de est lângă izvor "ciocănari" și în partea de nord-vest tot pe lângă un izvor "Valea Orodelului", iar la apariția unor boli printre care cea mai gravă ciuma au fost nevoiți să abandoneze aceste așezări și să se mute lângă un post de pază din dealul Caraulei, asfel a luat ființă satul cunoscut la început sub numele de Caraulă după care ulterior luând numele de cunoscut Caraula
Primi moși cunoscuți ai satului erau din neamul Gheoneștilor și Crucereștilor care stăpâneau moșia satului până când o patrulă turcă ce încasa birul de la comună a fost ucisă și nerecunoscând cine i-au ucis, prin ordinul sultanului de atunci, să fie uciși toți sătenii și dat foc satului pentru a fi un exemplu pentru cei ce ar mai încerca asemenea fapte. Dar această faptă a fost răscumpărată de un pașă din Bulgaria pe nume Geană, care i-a salvat de la prăpăd pe sătenii din Caraula, iar de la acesta moșia Caraula a fost cumpărată de un oarecare Cioacă de origine turcă, acesta a vândut-o unui grec Rosetti, iar de la acesta a ajuns la maiorul Mișa, refugiat din Serbia. Maiorul Mișa a vândut la rândul său moșia Caraula avocatului său Iancu Marghiloman. Acesta l-a avut ca ginere pe Scarlat Ferechide, fost Președinte al Curții de Casație, căruia i-a dat ca zestre moșiile de la Caraula și Vârtop pe care le-a stăpânit până la expropierea din 1919, rămânând la cota legală de 1000 de pogoane. În urma partajului după decesul acestuia, moșia Caraula i-a revenit fiului său Jan Ferichide care a vândut cele 1000 de pogoane sătenilor carauleni cu bani grei în anii 1925-1929.
O altă poveste este legată de răscoala de la 1907 unde în cârciuma lui Alecu Cîrtog s-a stabilit un plan de acțiune și s-au împărțit pe sectoare. S-a mers din casă în casă îndemnând țăranii la răscoală. Înarmați cu furci, topoare, cuțite, coase au intrat la conacul lui Morărescu, au spart magaziile, împărțind la fiecare produse depozitate, după care au dat foc magaziilor. Au mers la conacul lui Scarlat Ferichide unde au dat foc magaziilor cu grâu, grajdurilor cu vite, devastând totul în calea lor. Fosta magazie de grâu din centrul satului construită din cărămidă a fost transformată de boier după răscoală în clădire de locuit cu subsol și parter. A doua zi după răscoală, generalul Razu de la Craiova a ordonat urmărirea și prinderea capilor răscoalei. Un pluton de la Plenița condus de Maiorul Sănătescu și Căpitanul Lupescu au început cercetările arestând peste 50 de țărani oprind din aceștia doar 31 de țărani socotiți capi ai răscoalei. Aceștia au fost legați și trimiși la Băilești. La 1 km de sat în punctul cunoscut "Valea Bungetului", s-a dat ordin ca toți cei 31 de țărani să fie dezlegați și să fugă unde vor vedea cu ochii. Când aceștia au luat-o la fugă s-a dat ordin să tragă în ei, astfel 27 de țărani au fost uciși, 2 răniți, iar 2 au scăpat neatinși de gloanțe.
Comuna Caraula a trecut prin mai multe stări de fapt și de drept având o suprafață totală de 3594 ha din care intravilan 219 ha, drumuri interne de 18 km având o școală gimnazială, o grădiniță de copii, o biserică ortodoxă, un dispensar uman cu două cabinete medicale, un dispensar veterinar, un cămin cultural, 15 societăți comerciale.
După revoluție comuna Caraula a început să cunoască multe din reformele postrevoluționare, de integrare în Uniunea Europeană, în NATO.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 Axa prioritară 4: „Incluziunea socială și combaterea sărăciei” Obiectivul tematic 9: Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare Titlul proiectului: „Abordare integrată pentru comunitățile marginalizate rome” ID proiect: POCU/18/4/1/102470 Beneficiar: Comuna Caraula, Județul Dolj Conţinutul acestor materiale aferente site-ului nu reprezintă obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Pentru informatii detaliate despre celelalte programe cofinantate de Uniunea Europeana, vizitati www.fonduri-ue.ro

Please publish modules in offcanvas position.